02703nam  22002773  4500001000700000010002200007100004100029101000800070102000700078105001800085200010400103210003600207215001600243225001900259330180100278606003202079606003602111606005002147606002302197606003702220607003602257675003202293675004002325700003202365702002802397365216  a978-606-793-748-0  a20240207d        m||y0rumy50      ba  arom  aRO  aa||||||||||y|  aPrin cafenelele din Micul ParisfMaria-Magdalena Ionițăgcuvânt-înainte de Georgeta Filitti  aBucureșticCorint Booksd2020  a155 p.cil.  aIstorii urbane  a... chiar dacă nu a fost scrisă până acum o istorie a cafenelelor din București, amănunte despre primele asemenea locuri de taifas putem afla din documentatele lucrări datorate strădaniilor celor care s‑au aplecat cu stăruinţă asupra apariţiei și evoluţiei urbei de pe Dâmboviţa, G. Ionescu‑Gion, Constantin C. Giurescu și George Potra.

De la cel dintâi aflăm că prima cafenea cunoscută în București, atestată documentar în anul 1667, în timpul domnului muntean Radu Leon (1664–1669), era proprietatea unui negustor turc, Kara Hamie, „fost oștean (ienicer) în garda palatului împărătesc din Constantinopol” .
Ea era situată în buricul târgului, în vecinătatea locului unde se va ridica Hanul „Şerban Vodă”, căruia, mai târziu, construit între 1883 și 1900 după planurile arhitecţilor francezi Cassien Bernard și Albert Galleron, îi va succeda Palatul Băncii Naţionale.
George Potra ne lămurește de unde vine numele de cafenea – bineînţeles de la un cu‑ vânt turcesc: „kahvehane, kave-hané, ceea ce înseamnă local public în care se poate bea cafea după moda turcească, unde oamenii puteau să joace zaruri, table sau ghiordum* și să fumeze tutun, în schimbul unui preţ relativ mic” .
Așadar, încă de la începuturile ei, cafeneaua a fost un loc primitor, de petrecere a timpului într‑un mod plăcut, de discuţii învăluite în fum, împreună cu prietenii sau cunoscuţii, alături cu o cafea aburindă. De‑a lungul timpului, deși comerţul cu cafea și deţinerea unor cafenele au rămas apanajul unor negustori turci, armeni, greci sau evrei, această îndeletnicire a fost îmbrăţișată și de români  aIndustrie HoReCaxRomânia  aViață literarăxRomânia  aLiteratura română, istorie şi critică  aOraşexRomânia  aFotografie documentarăxAlbume  aBucureşti, oraş (România)  a640.442(498-25)(084)=135.1   a640.442(498-25):821.135.1.09=135.1   aIonițăbMaria-Magdalena  4083aFilittibGeorgeta 