Noțiuni introductive ; Cap. I. Identficarea criminalistică. - P. 11-20 ; Cap. II. Fotografia judiciară. - P. 21 - 49 ; 1. Rolul și obiectivele fotografiei judiciare. P. 21-22 ; 2. Clasificarea fotografiei judiciare. - P. 23 ; 3. Fotografia judiciară operativă. P. - 24-49 ; A. Fotografia judiciară operativă de la fața locului ; B. Fotografia de reconstituire ; C. Fotografia de percheziție ; D. Fotografia prezentării petru recunoaștere ; E. Măsurători fotografice - fotogrammetria ; 4. Fotografia judiciară de examinare. P. - 50-72 ; A. Metode de utilizare în fotografiade expertiză sub rradiații vizibile ; 1. Fotografia de ilustrare ; 2. Fotografia de comparație ; 3. Fotografia de umbre ; 4. Fotografia de reflexe ; 5. Fotografia de contrast ; 6. Fotografia separatoare de culori ; 7. Macrofotografia ; B. Fotografia de expertiză sub radiații invizibile ; Cap. III. Urmele de reproducere. - P. 73-128 ; 1. Clasificarea urmelor de reproducere. - P. 73-75 ; 2. Urmele de mâini. - P. 76-100 ; 3. Urmele de picioare. - P. 101-107 ; 4. Urmele lăsate de dinți. - P. 108-111 ; 5. Urmele de buze. - P. 112-114 ; 6. Urmele lăsate de îmbrăcăminte. P. 115-116 ; 7. Urmele instrumentelor de spargere. - P. 117-123 ; 8. Urmele mijloacelor de transport. - P. 124-128 ; Cap. IV. Urmele ca obiecte, substanțe ori resturi ale acestora. - P. 129-159 ; 1. urmele sub forma firului de păr. - P. 129-133 ; 2. Urmele osteologice. - P. 134-137 ; 3. Urmele de sînge. - 138-143 ; 4. Urmele rezultate din procese fiziologice ale organismului. - P. 144-150 ; 5. Urmele sub formă de obiecte sau resturi de obiecte. - P. 151-153 ; 6. Urmele formate din alimente și resturi ale aestora. - P. 154 ; 7. Urmele formate din resturi de fumat și de iluminat. - P. 155 ; 8. Urmele sub formă de sfori, cordoane, frânghii și resturi ale acestora. - P. 156 ; 9. Urmele de praf și de noroi. - P. 157 ; 10. Microurmele de la lou faptei. - P. 158-159 ; Cap. V. Urmele de incendii și de explozii. - P. 160-166 ; Cap. VI. Balistică judiciară. - P. 167-190 ; 1. Noțiuni generale despre armele de foc. - P. 167-170 ; 2. Muniția armelor de foc. - P. 171-173 ; 3. Urmele armei imprimate pe muniție. - P. 174-177 ; 4. Urmele împușcăturii. - P. 178-184 ; 5. Cercetarea la fașa locului în infracțiunile comise cu arme de foc. - P. 185-187 ; 6. Expertiza balistico-judiciară. - P. 188-190 ; Cap. VII. Cercetarea criminalistică a actelor scrise. - P. 191-240 ; 1. Ridicarea și conservarea actelor scrise. - P. 191-192 ; 2. Determinareacaracteristicilor materiaului suport și a substanței cu care au fost scrise sau tipărite documentele. - P. 193-195 ; 3. Determinarea vechimii unui scris. - P. 196-199 ; 4. Stabilirea falsului în acte. - P 200-208 ; 5. Falsificarea impresiunii de stampile și sigilii. - P. 209-210 ; 6. Caracteristicile generale ale scrisului de mână. ă P. 211-222 ; 7. Caracteristicile speciale ale scrisuui de mână. - P. 223-228 ; 8. Contrafacerea scrisului. - P. 229-230 ; 9. Modificarea intenționată a scrisului de mână. - P. 231 ; 10. Grafisme de cuantum redus. - P.232-240.
Prezentul manual tratează unele noțiuni și tactică criminalistcă de bază, absolut necesare bagajului de cunoștințe al oricărui jurist. Mijloacele tehnico-științifice utilizate în cercetarea criminalistcă le putem grupa în mijloace de teren și mijloace de laborator. Mijloacele utilizate pe teren sunt reprezetate de trusele criminalistce cu destinație generală sau specială și autolaboratoarele criminalistice. Mijloacele criminalistice de laborator sunt de mai mică anvegură în cazul celor utilizate de organele de cercetare penală, care elaborează constatări tehnico-știinșifice cu caracter operativ și mult mai performante în dotarea laboratoareor de expertize criminalistice, unde se cer rezultate ale unor analize mult mai complexe.