Liberul acces la justiţie este recunoscut legislativ şi tălmăcit de către doctrinari ca un drept-principiu constituţional prin intermediul căruia se garantează exercitarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, privit atît ca o premisă esenţială a existenţei statului de drept cît şi ca un principiu care guvernează organizarea şi funcţionarea justiţiei.