Nicolae Roibu

• Scriitori moldoveni și români basarabeni de expresie română
• Cultură basarabeană și moldovenească -- Personalităţi

• Cu autograful autorului 1 ex. - BC

• Conț.: Nicolae Roibu: noi episoade din serialul veșniciei noastre / Vlad Pohilă. - P. 5-8 ; Nicolae Esinencu: „Iubește omul de lângă tine”. - P. 10-11 ; Vasile Romanciuc: „Sunt purtătorul de cuvânt al tăcerii”. - P. 12-13 ; Andrei Strâmbeanu: „Numai creștinismul ne poate reda dragostea de viață”. - P. 14-18 ; Mihai Cimpoi: „Astăzi Ion Creangă este foarte actual...”. - P. 19-20 ; Un savant cu renume mondial - Stanislav Groppa. - P. 21-25 ; Igor Mitreanu: „Grație Teatrului Satiricus am cutreierat toată Europa”. - P. 26-27 ; Livica Știrbu-Socolov: „Odată am să cânt pentru zei”. - P. 28-29 ; Pavel Proca: „Cine-și face iluzii, multe deziluzii culege”. - P. 30-31 ; Acad. Gheorghe Ghidirim: „Efectuez anual 250 de intervenții chirurgicale”. - P. 32-33 ; Emilian Galaicu-Păun: „Vreau să scriu o cu totul altă poezie...”. - P. 34-35 ; Eugen Bâzgu: „Sunt îngrijorat de soarta monumentelor istorice”. - P. 36-37 ; Eugen Negruță: „Vrem să cucerim America și Canada”. - P. 38-39 ; Vlad Țurcanu: „Avem nevoie de revigorare și organizare după modelul german”. - P. 40-41 ; Lidia Kulikovski: „Ne-am asumat angajamentul să facem din bibliotecă o instituție de cercetare”. - P. 42-43 ; Diana Ghimpu: „A elaborat legi, scriu cărți și să vizionez spectacole”. - P. 44-45 ; Gheorghe Banariuc: „A mai rămas să se confere titlul de artist al popoarelor din Republica Moldova”. - P. 46-47 ; Protoiereul Ioan Ciuntu: „Scriu o lucrare despre Grigore Vieru”. - P. 48-49 ; Elena Butucel: „Bibliotecarul devine omul erei virtuale”. - P. 50-51 ; Sergiu Diaconu: „Sânt cobzar și cânt ce știu mai bine”. - P. 52-53 ; Anatol Moraru: „Uneori, sunt un om obișnuit...”. - P. 54-55 ; Ion Grosu: „Vreau să ne invidieze lumea că la „Satiricus” se joacă spectacole cu sălile pline”. - P. 56-57 ; Marin Ganciu: „Colindele mi-au intrat în suflet pentru toată viața”. - P. 58-59 ; Petru Hadârcă: „cel mai onorific titlu mi l-au dat părinții...”. - P. 60-61 ; Vitalie Răileanu: „Vreau să deschid un centru academic al cărții”. - P. 62-63 ; Virgil Mărgineanu: „CRONOGRAF ne face Moldova tot mai cunoscută în lume”. - P. 64-65 ; Viorel Cornescu: „La Satiricus m-am născut ca actor”. P. 66-67 ; Maria Șleahtițchi: „Bălțul esteun oraș al poeziei. Veniți la noi, privighetoarea mai cântă!”. - P. 68-69 ; Nicolae Gribincea: „Maria-Mădălina este cântăreața tatei”. - P. 70-71 ; Olga Baltag: „vreau să devin ministru al Culturii”. - P. 72-73 ; Diamanta Paterău: „Cânt la lume că mi-e dragă...”. - P. 74-75 ; Ghenadie Gâlcă: „Sunt în așteptarea unor noi provocări...”. - P. 76-77 ; Ei au cucerit Italia (Isidor și Eleonora Marian). - P. 78-81 ; Galina Vieru: „Îmi place să fac poezie în pictură și pictură în poezie”. - P. 82-83 ; Leo Rudenco: „Spectacolul Douăsprezece scaune este, de fapt, despre R. Moldova”. - P. 84-85 ; Eugen Sterpu: „Libertatea în creație costă foarte scump...”. - P. 86-87 ; Ion Găină: „Vrem să restaurăm școala unde au învățat Mateevici, Cărare și Ungureanu”. - P. 88-89 ; Radmila Popovici-Paraschiv: „Nu am timp să-mi fac planuri și nici nu vreau să-l fac pe Dumnezeu să se amuze de aceasta”. - P. 90-91 ; Iulian Caranfil: „Mă mândresc că sunt primul interpret al șlagărului Melancolie”. - P. 92-93 ; Ghenadie Postolache: „Noi nu avem scriitori în accepța occidentală a cuvântului”. P. 94-95 ; Victoria Fonari: „Poezia îmi permite să fiu categorică într-o lume a ipotezelor”. - P. 96-97 ; Valeriu Vânagă: „Mă bucur că i-am adus un omagiu lui Constantin Brâncuși”. - P. 98-99 ; Vadim Bacinschi: „Trăiesc pe un pământ uitatde oameni și de Dumnezeu”. - P. 100-102 ; Viorel Mahu: „Înainte de a deveni interpret, am dorit să-l cunosc pe Mihai Ciobanu”. - P.103-104 ; Diana Lungu-Zlatan: „tot ce am realizat până acum îi datorez mamei”. - P. 105-106 ; Nicolae Spătaru: „Copii mă fac să cred că încă nu e totul pierdut”. - P. 109-110 ; Victor Botnaru: „Noi ne-am trezit cu vioara și cobza în mână”. - P. 111-112 ; Iurie Andronic: „Visez să ajung cândva la pupitrul dirijoral al unei orchestre simfonice”. - P. 113-114 ; Ana-Felicia Scutelnicu: „Pentru mine, cinematografia este un spațiu unic și magic”. - P. 115-116 ; Alexandru și Silviu Parfeni: „Vrem să promovăm muzica neamului nostru”. - P. 117-118 ; Mariana Curcudel: „Aș vrea să cânt măcar un cuplet alături de Laura Lavric”. - P. 119-120 ; Daniela Burlaca: „mi-așm dori ca mișcarea teatrală de la noi să fie în continuă ascensiune”. - P. 121-122 ; Iurie Gologan: „Sunt fericit că Dumnezeu m-a însemnat să fac ceea ce iubesc și ceea ce-mi doresc”. - P. 123-124 ; Alexandrina Bivol: „Îmi place să spun Da provocărilor”. - P. 125-126 ; Victoria Cozmolici: „Îmi place să-mi văd visele în culori”. - P. 127-128 ; Ilie Văluță: „Îmi place să interpretez numai muzică live”. - P. 129-130 ; Saveliu Cojocaru: „Studioul „Șansa ta” este viața mea”. - P. 131-132 ; Anatolie Cazacu: „Mă mândresc că evoluez în sala unde a cântat George Enescu și unde a fost votată Unirea”. - P. 133-134 ; Veta Ghimpu-Munteanu: „Tot ce fac, fac din dragoste și pasiune”. - P. 135-136 ; Sebastian Nahaba: „Vreau să reînvii formația plai”. - P. 137-138 ; Cristina Pintilie: „Romanța mi-a marcat destinul”. - P. 139-140 ; Dor de Osoience [Surorile Osoianu]. - P. 164-167 ; „Seminaruli” de la Păuleșt [protoiereu Ioan Ciuntu]. - P. 172-175 ; Urmașii lui Oistrah [familia Buinovschi]. - P. 176-179 ; Romanța, dragostea Silviei Goncear. - P. 180-183 ; Urmașii lui Pocitari, virtuozii Moldovei [dinastia Pocitari]. - P. 184-187 ; Lăutarii de la Pelinia [familia Dascăl]. - P. 188-191 ; Un miracol - orchestra fraților Advahov. - P. 192-195 ; Teatrul i-a salvat de proza vieții [familia Zavtoni-Haret]. - P. 204-207 ; Nicolae Glib „Toată lumea îmi zice nașu”. - P. 208-210 ; Urmașii lui Vasile Zubcu-Codreanu, uniți de dragostea pentru teatru. - P. 211-214 ; Trandafiri în trei culori [Nina Ermurachi, Maria și Luminița Stoianov]. - P. 215-218 ; Șurenii de la Vărvăreuca [Victor Șura]. - P. 219-221 ; Ei mențin focul în vatra științei [Sveatoslav și Vsevolod Moscalenco]. - P. 222-224 ; A plecat dintre noi Pavel Proca. - P. 226-227 ; „Tatăl” lui Guguță a împlinit 80 de ani [Spiridon Vangheli]. - P. 228-229 ; A plecat la ceruri poetul „Cântecelor de acasa” [Anatol Ciocanu]. - P. 230 ; Aureliu Busuioc - singur în fața veșniciei. - P. 231-234 ; A ars ca o lumânare ca să lumineze o epocă [Ion Vatamanu]. - P. 235-236 ; Ultima vizită a lui Glebus Sainciuc. - P. 237-238 ; Mihai Cimpoi - o insituție morală a Basarabiei. - P. 239-240 ; Pictorul Ion Daghi - eminescologul. - P. 241-242 ; Omul care visează să-și editeze o carte din pensie [Victor Prohin]. - P. 243-245 ; Cheorghe Bâlici, un epigramist cu limba... brici. - P. 246-247 ; Jeanne D" Arc a Basarabiei [Leonida Lari]. - P. 248-249 ; Poetul pe care îl cheamă cuvintele [Arcadie Suceveanu]. - P. 250-251 ; Spiriu Haret, comemorat la Chișinău. - P. 252-253 ; Nicolae Botgros la 60 de ani de glorie. - P. 254-255 ; Anii nu se uită în calendar [Mihai Ciobanu]. - P. 256-257 ; A plecat dintre noi Vitalie Proclitaru. - P. 258-259 ; El apropie muzica de poezie și poezia de muzică [Constantin Rusnac]. - P. 260-261.

Exemplare