Cezar Papacostea

• Istoria civilizaţiilor
• Cultura greacă în lume

• Conținutul: Prima verba P. 1 ; Filologia clasică și filosofia veche P. 7 ; Capitolul I. Psihologia colectivității primitive : 1. Din ce fel de conștiință au rezultat religiile P. 12 ; 2. Conștiința colectivă conține pe aceea a personalității P. 14 ; 3. Raportul între divin și uman P. 17 ; 4. Progresul elementului uman față de cel divin P. 18 ;
  Capitolul II. Psihologia colectivității egiptene : 5. Egiptul primitiv acoperit de zei P. 21 ; 6. Elementele naturii, divinități P. 22 ; 7. Animale divinități (theriomorfismul) P. 23 ; 8. Imnul, expresiune literară a psihologiei diviniste P. 26 ; 9. Moartea, bolile, cultul morților P. 27 ; 10. Monarhia absolută, expresiunea politică a psihologiei diviniste P. 29 ; Isvoare și literatură egiptologică P. 32.
  Capitolul III. Rasse și câmpuri de civilisație : 11. Rasse și familii lingvistice în Egipt și Mesopotamia P. 35 ; 12. Egipteni, Sumeri, Semiti, priviți sub raportul rassei P. 37 ; 13. Câmpuri de civilizație; unitatea desfășurării istorice a umanității P. 33 ;
  Capitolul IV. Idei și sentimente în civilisația popoarelor babylonice : 14. Babilonul este un centru în care s'au perindat popoarele P. 41 ; 15. Cele mai vechi urme reflexive, deduse din «ştiința» despre cele cerești și cele pământești: armonia cosmică P. 42 ; 16. Animatism, totem, tabu, fetiș P. 43 ; 17. Animisinu P. 44 ; 18. Tendința spre monoteism, în ordinea divină, analogă și paralelă cu tendința monarhică a imperialismului universal, în ordinea umană P. 45 ; 19. Tendinta monoteista P. 46 ; 20. Paralelismul divino-uman: dela zen la împărat P. 48 ; 21. Codul Hammurabi - operă dictată de divinitate P. 49 ; 22. Gândirea mithică - o formă rudim, de explicare cauzală P. 50 ; 23. Mithuri «filosofice»: creația lumii, potopul P. 50 ; 24. Assyrii - rolul lor istoric P. 52 ; 25. Haldeii imperiului al Il babylonic; astrologia, zodiacul P. 54 ; 26. Învățătura despre măntuire; magie și religie P. 56 ; 27. Astromanția P. 57 ; 28. Un document literar pentru raportul între astre și destinul uman P. 58 ; 29. Problema etică oferă două laturi: pietatea, decurgând din intelepciunea trezită în om prin revelație și tendința omului de a se desface de puterile haotice, pentru a lua contact cu divinitatea P. 59 ; 30. Divinismul în artele plastice P. 61 ; 31. Divinismul în literatură P. 62 ; 32. Un punct comun cu Grecii: între viață și cei morți P. 62 ;
  33. Incheere P. 63 ; Isvoare și literatură P. 64 ;
  Capitolul V. Idei și sentimente dominante în civilisația poporului Hebreu : 34. Biblia - factor de istorie universal P. 67 ; 35. Importanța trecutului este în raport drept cu repercussiunea lui în prezent P. 69 ; 36. Decè interesează în mod deosebit poporul Evreu?, Spre o nouă înțelegere a istoriei universale P. 70 ; 37. Hebreii interesează din cauza creștinismului ce s'a altoit pe temeiul mai ales al ideei monoteiste și al aceleia de universalitate P. 72 ; 38. Evreii interesează și prin ei înșiși, pentru partea determinantă de înrîurire asupra cursului evenimentelor de istorie universal P. 73 ; 39. Mişcarea semențiilor de rassă semită P. 74 ; 40. Hebreii considerați în faza nomadă, sunt, polyteişti, cu toate formele de închinare ce amintesc cultura babylonică P. 76 ; 41. Priviți în faza așezată, Hebreii sunt monotheişti, elohimisti și iahveişti P. 78 ; 42. Forme politice la Hebrei: patriarhi, judecători, regi P. 79 ; 43. Iahweh, Dumnezeul poporului sfânt, se descoperă lui Moyse și ia în mână destinele poporului israelit P. 80 ; 44. Iahweh călăuzește până la amănunt viața poporului sfânt al lui și a personalitaților israelite. Abateri și sancțiuni P. 81 ; 45. Universalitatea regelul israelit dedusă din aceea a Dumnezeului unic P. 82 ; 46. Caracterele psihologice ale poporului israelit reies și din manifestările lui literare; psalmul 135 P. 83 ; Isvoare si literatură P. 85 ; 47. Concluzie P. 86 ;
  Capitolul VI. Grecii. Eliberaréa spiritului. Idei și fapte în istoria universal : 48. Eliberarea spiritului - operă a poporului grec P. 91 ; 49. Ințelegerea evoluției ideilor prezintă dificultăți mai mari de cât cea pragmatică P. 92 ; 50. Dificultatea în urmărirea firulul ideilor crește pentru antichitatea greacă, unde înfloreau mai ales contactull social si școalele filosofice orale P. 93 ; 51. Expunerea fazelor de evoluție a spiritului gânditor la Greci în raport cu istoria propriu zisă și cu istoria literara P. 95 ; 52. Rolul ideei în mersul istoric al evenimentelor în raport cu fapta și cu întâmplarea P. 96 ; 53. Ideile și personalitatea în istorie (Wilamowitz); massele ca factor istoric (Beloch); teoria istorică a lui Ed. Meyer. Importanța colonizărilor grecești P. 97 ; Gândul, fapta, întâmplarea; coincidența elementului extern cu cel intern determină cursul istoric al evenimentelor. Procesul Colonizării P. 102 ; 55. Conceptia unilaterală deschide poarta erorii în interpretarea istorică. Nu este posibilă prevederea în istorie P. 104 ; 56. Marginea între evoluția ideilor și aceea a faptelor - în lumina teoriilor expuse P. 105 ; 57. Ideile nu pot lipsi din mișcarea istorică a lumii. Intreaga evoluție politica și spirituală a poporului grec este o dovadă P. 107 ;
  Capitolul VII. Cauze : 58. Elementul «rassă» față de progresul realizat de spiritul elenic P. 109 ; 59. Caracterizarea lumii lui Homer; cum se explică independenta psihologică a acestei societați? P. 109 ; 60. Migrațiunea continentală a provocat selecția ioniană; împrejurările geografice determinante P. 111 ; 61. Particularismul cetăților și insulelor greceşti P. 112 ; 62. Mișcarea colonială «burgheză» a determinat în parte și independența psihică P. 112 ; 63. Contactul cu Orientul apropiat - prin Chetiți P. 113 ; 64. Poporația prehelenică si Orientul, după descoperirile lui Schliemann P. 114 ; 65. Contactul cu Orientul apropriat - prin Phoenici P. 113 ; 66. Inrîurirea săvîrșită de economia comercială; contactul ciu Lydienii P. 118 ; 67. Expansiunea coloniala în veacurile 8, 7 și 6 P. 119 ; 68. Concluzie P. 119 ;
  Capitolul VIII. Sentimentul de naționalitate : 69. Un nou sentiment colectiv în istoria lumii: sentimentul de naționalitate. Dovezi literare: Odysseia P. 121 ; 70. Sentimentul de mândrie națională în raport cu «tot ce nu este elin». Dovezi extrase din literatură: Euripide, Aristotel, Platon, Herodot P. 123 ;
  Capitolul IX. Aşezămintele - documente sociale : 71. Intre tradiție și inovație P. 127 ; 72. Dela Homer la Pericles P. 128 ; 73. Instituțiile sunt însăşi opera mulțimii, consacrată de generațiile precedente P. 129 ; 74. Amphictyonele P. 131 ; 75. Oracolul delfic P. 133 ; 76. Apollo și tendința estetico-umanistă; Dionysos P. 135 ; 77. Divinitäți chthonice și divinități exotice P. 138 ;
  Capitolul X. Datine privitoare la moarte. Cultul morților : 78. Atitudinea massei față de moarte P. 141 ; 79. Motivarea psihică și tradițională a jertfei umane P. 143 ; 80. Evoluția datinei jertfelor sîngeroase P. 148 ; 81. Consecințe practice ale cultului morților P. 149 ;
  Capitolul XI. Literatura; valoarea ei documentară : 82. Literatura propriu zisă (estetică) este un document mai prețios decat aşezămintele şi mai propriu decât literatura istorică P. 150 ; 83. Literatura beletristică este un document sufletesc superior aşezămintelor P. 151 ; 84. Literatura estetică este un document al sufletului omenesc, superior chiar literaturii filosofice propriu zise P. 153 ; 85. Literatura estetică este un document al sufletului omenesc, superior literaturii istorice propriu zise P. 153 ; 86. Corolare metodologice; încheere P. 154 ;
  Capitolul XII. Poemele Homerice : 87. Aspectul istoric al problemei homerice P. 158 ; 88. Aspectul mitic și religios al problemei homerice P. 161 ; 89. Materialul mithic P. 164 ; 90. Opera de prelucrare atribuită personalității lui Homer P. 165 ; 91. Contribuția helenică așà cum apare în opera lui Homer P. 169 ; 92. Conceptia despre moarte și vieață la Homer P. 172.
  

Exemplare