Petru Caraman

• Eminescu

• Simboluri în literatură
• Literatura română şi folclorul
• Scriitori români -- Sec. 19

• Prefață ; Notă asupra ediției ; Abrevieri ;
  Considerații introductive : Preliminarii asupra simbolului în arta poetică , Simbolurile privite în special prin prismă etnologică ;
  Partea I : A. Simbolica Scrisorii III :
  Cap. I. Tipuri simbolice de monarhi ;
  Cap. II. Simbolul îngemănat „Pământ și apă” și originea lui asiatică : Ritul medo-persan al pămîntului și apei, după Herodot , Același rit medo-persan, după alți scriitori greci și antici , Același rit medo-persan, după scriitori latini , Ritul pămîntului și al apei la asiro-babiloneni , Herodot - sursa de inspirație a lui Eminescu ;
  Cap. III. Substratul mistic al ritului vechi asiatic din perspectivă comparatistă : Semnificația și aderențele magice ale ritului , Pămîntul, elementul pregnant al ritului , Ritul est-european al purtării brazdei pe hotarul litigios: La români , La slavii meridionali: Bulgari , Sîrbo-croați , La slavii orientali: Ucraineni , Ruși , La slavii occidentali: poloni - cehi - slovaci , La popoare germanice . Aspectul religios de ordalie al ritului purtării brazdei pe hotar , Ritul vest-european de învestire ca proprietar prin acordarea brazdei sau ierbii , Ritul roman al aducerii brazdei la judecată și probabilitatea moștenirii lui de către români , Sincretismul ritualului medieval maghiar: Cronica lui „Anonimus Belae regis notarius” , Cronica magistrului „Johannes de Thurócz” , Poemul lui Révai Miklós și interesanta mențiune a istoricului Antonius Szirmay , Analiza ritualului maghiar în cadrul etnologic și reflecții deductive asupra originii sale . Considerații concluzive ;
  Cap. IV. Mostra de pământ ca simbol nostalgic, pentru înstrăinați și pentru morți ;
  Cap. V. Simbolurile „Pămînt și apă” în construcția stilistică eminesciană ;
  Cap. VI. Uzul simbolurilor concrete în locul graiului : Simbolurile ca mijloc de comunicare între oameni , Comunicarea prin simboluri la grecii antici , La sciți , La arabii medievali , La români ;
  Cap. VII. Simbolurile și civilizația : Originea alfabetelor în simboluri , Creații poetice culte axate pe simboluri: Fabula , Istoria ieroglifică , Țiganiada ;
  Cap. VIII. Reflexul simbolurilor în folclorul poetic la români : În datini , În lirica populară românească: Considerații asupra simbolismului doinei despre „amărîta turturea” , Influența doinei turturelei asupra poeziei culte românești . În eposul popular românesc , În epica populară în proză: În basme , În snoave . În basmele altor popoare: la cehi, slovaci, francezi , În proverbele și zicătorile românilor , Asupra originii proverbelor și despre simbolismul lor: Considerații referitoare la originea cultă a unor proverbe , Considerații referitoare la simbolismul proverbelor ;
  Cap. IX. Pămîntul și apa față de simbolurile de alt gen la Eminescu : Simbolul geamăn - al pămîntului și apei , Veneția , Melancolie , La steaua , Venere și Madonă , Înger și demon , Împărat și proletar , Scrisoarea I , Scrisoarea III , Doina , Scrisoarea V , Pe lîngă plopii fără soț , Floare albastră , Codrul: Fundalul simbolicei codrului : la Eminescu și în poezia populară română , Codrul venerat de către popor - la români , Legănatul codrului - simbol al mîhnirii profunde , Testamentul unui rapsod popular român și testamentul poetic al lui Eminescu , Întinerirea anuală a codrului - simbolul naturii nemuritoare , Codrul - ca simbol de împărat al naturii . Luceafărul: Luceafărul în comparație cu celebre creații poetice similare ;
  Addenda : Folclorul - marele dascăl al marelui Eminescu ; Indice de autor.
  

Exemplare