Mihail Kogălniceanu în secolul marilor clasici / Eugen Lungu ; Tabel cronologic ; Notă asupra ediției.

Scrieri literare.
Proză : Fată bătrână, văduvă tânără ; Filozofia vistului ; Femeile ; Împăratul și braminul ; Vremea când damele au mai multă treabă ; Soirees dansantes (Adunări dănțuitoare) ; Nou chip de a face curte ; Iluzii pierdute. Un întâi amor ; Fiziologia provincialului în Iași ; Proorocii curioaze pe anul 1844 ; Bărbați, femei și amorezi ; Un tâlhar cinstit ; Noul acatist al marelui Voievod Mihail Grigoriu ; Crezul moldovenilor ; Carte a fostului rege Ludvig Filip către încă fiindul domn Mihai Sturdza ; O scrisoare a unui nou Abilard ; Tainele inimii ; Lecție guvernamentală trimisă domnului Țării Românești ; Serbarea Paștilor de către oștenii moldoveni în Iași ; Idei greșite ; Curierul Iașilor ; Stolnacialnicul (cum se citea atunci) și pre scriitorii canțileriei sale.

Programe literare. Articole : Din partea redacției [Programul revistei Alăuta românească] ; Introducție [La Dacia literară] ; Înștiințare de la redacția [Program la Foae sătească a Prințipatului Moldaviei. Anul II, nr. 1, Iași, 7 april 1840] ; Înștiințare de la redacție [Program la Foae pentru agricultură, insudtrie și negoț, nr. 1, Iași, 7 april 1840] ; [Programul revistei Propășirea. Foaie științifică și literară] ; [Programul ziarului Steaua Dunării] ; Telegraful Daciei ; [Literatură străină. A. Demidoff în Banat, Valahia și Moldavia] ; Dochia și Traian dupre zicerile populare a românilor, cu itineralul muntelui Pionul, de aga Gh. Asachi ; Viața lui A. Hrisoverghi ; Despre civilizație ; Portul național ; [Prefață la O repetiție moldovenească sau Noi și iar noi] ; Calendarele anului 1855 ; Jurnalismul românesc în 1855 ; Răspunsul unui pamfletist către un moralist ; Profesie de credință.

Scrieri istorice.
Narațiuni de inspirație istorică : Bătălia de la Războieni și pricinile ei, 26 iulie 1476 ; Un vis al lui Petru Rareș ; Trii zile din istoria Moldaviei ; Ștefan cel Mare arhitect ; Din istoria patriei. Ioan Albreht și Ștefan cel Mare ; Ștefan cel Mare în târgul Băiei ; Despre velnițe și urmările lor.

Prefețe. Studii. Însemnări : Arhiva românească : Introducție , Prefață la t. II ; Letopisițile Țării Moldovii (1845-1852) : Prefață , Notiție biografică a cronicarilor Moldaviei ; Cronicele României sau Letopisețele Moldaviei și Valahiei : Prefață ; Gheorghie Șincai ; Necrolog a lui Ștefan cel Mare ; Dezrobirea țiganilor ; Mănăstirile Moldaviei din Carpați ; Palatul Ocârmuirii din Iași ; Iacov Stamati, Mitropolit Moldovei ; Răvașuri vechi a domnilor moldoveni ; [Scrierile lui Veniamin Costache].

Discursuri. Petiții : Cuvânt pentru deschiderea Cursului de Istorie Națională în Academia Mihăileanu, rostit în 24 noiembrie 1843 ; Dorințele Partidei Naționale în Moldova ; Discurs rostit la alegerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza ; Discurs la înmormântarea lui Alexandru Ioan Cuza ; Discurs la ceremonia funebră a lui Ștefan Golescu ; Dezrobirea țiganilor, ștergerea privilegiilor boierești, emanciparea țăranilor (Discurs rostit în Academia Română. Ședința solemnă din 1 (13) aprilie 1891).

Note și comentarii ; Iconografie.

Personalitate exponenţială a paşoptismului, Mihail Kogălniceanu a avut un program personal, dar foarte „european” privind prosperitatea naţiunii: emanciparea poporului, prin obţinerea independenţei şi prin unitate naţională; prosperitatea socială şi economică, obţinută prin abolirea sclaviei, anularea privilegiilor feudale, împroprietărirea ţăranilor şi drepturile democratice pentru toţi cetăţenii. Dar şi acţiuni de propăşire prin acte de cultură: fondarea literaturii naţionale, dezvoltarea teatrului şi a altor arte...
Cunoscut în cercul literaţilor ca fondator al revistei „Dacia literară”, autor al Introducţiei care a devenit programul paşoptismului/ al romantismului românesc, iar în cel al istoricilor – ca ideolog al revoluţiei şi al Unirii Principatelor şi ca prim-ministru care a citit în Parlament Declaraţia de Independenţă a României, Mihail Kogălniceanu e apreciat în toate ipostazele sale esenţiale: scriitor şi publicist; istoric şi politician.
Ediţia cuprinde o selecţie din cele mai reprezentative scrieri ale lui Mihail Kogălniceanu, oferind cititorului imaginea unei personalităţi polivalente: om politic, scriitor, orator, publicist, întemeietor de reviste şi gazete. În volum intră operele de ficţiune şi textele programatice, articolele care abordează probleme literare şi culturale, naraţiunile de inspiraţie istorică, discursuri.
Destinată în primul rând studenţilor, liceenilor, profesorilor şi tuturor celor interesaţi de istoria şi literatura română paşoptistă, cartea e suport ştiinţifico-didactic, dar şi un bun cultural comun, la care trebuie să aibă acces cititorul nostru de azi.