”...Autoarea propune, de această dată, un discurs atipic, desprins din corespondenţe (nu doar Baudelaire-iene), şi surprinde prin dexteritatea de-a regiza fragmente într-o piesă cu sens, cu sensuri, folosind drept cale de acces către cititor/ cititori blog-ul, mess-ul. S-ar crede că nimic nou pentru zilele noastre, dar forţa narativă a scriitoarei reuşeşte să preia din materia caducă esenţele de viaţă, făcând ca tot ce atinge bagheta ei creatoare să se transforme în valoare literară mai întâi şi apoi în cea umană. De dragul textului şi numai al lui, gândurile prind viaţă, prin monolog interior; indicaţiile de lectură lipsesc, fiecare să ia cât poate să ducă pentru că este de unde. Sac fără fund, universul creaţiei – general şi particular – ca Fata Morgana, departe şi aproape, succesiv, este unul rebel, la nivelul imaginarului de expresie, şi blând, compatibil în efortul de-a impune o voce proaspătă, care ştie ce spune şi cât să scrie, care provoacă şi la alţii cititul şi scrisul, cu talent maieutic, ducându-i unde vrea ea sau aducându-i unde le este locul.” – Elena M. Cîmpan.