Cuvânt înainte / Răzvan Theodorescu ; Proiecția cosmică / Victor Crăciun.

În artele vizuale : Rezonanțe eminesciene în arta / Petre Popescu-Gogan ; Imaginea lui Eminescu în artele vizuale / Marin Mihalache ; Eminescu de Anghel / Ioan Alexandru ; O statui lui Eminescu / Dan Hăulică ; Eminescu în plastică / Petru Comarnescu ; Eterna statuie a spiritului / Vlad Zbârciog ; Un simbol al simbolurilor / Mihai Cimpoi.

În arta sunetelor : Eminescu și muzica , Anii unor adânci informări muzicale , Palestrina, Mozart, Beethoven și predilecțiile muzicale ale Poetului , Locul muzicii într-o clasificare , Izvoarele inspirației beethoveniene , Idei despre educație muzicală , Prietenii săi muzicieni , Cronicarul muzical / Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Iosif Sava ; Legăturile lui Eminescu cu muzica , Primii tălmăcitori în muzică ai versului eminescian , Suprema întâlnire a geniilor: Eminescu - Enescu , Eminescu în peisajul muzicii universale / Viorel Cosma ; Poezii eminesciene în viziunea compozitorilor români: George Dima , Mihail Jora , Mihail Andreescu-Scheletty , Doru Popovici , Anatol Vieru , Pascal Bentoiu / Adriana Peicu-Moldovan ; Motive eminesciene în muzica basarabeană / Serghei Pojar ; Cum am scris baletul ”Luceafărul” / Eugen Doga ; Mai am un singur dor / Doru Popovici.

În medalistică : Eminescu în documente de metal / Ioan Dogaru, Maria Dogaru ; Chipul de abur al Poetului / Marin Sorescu ; Un act de cultură / Dan Berindei ; Medalistica eminesciană în Republica Moldova / Iulius Popa ; Colecții și colecționari / Tamara Pascaru ; Cum a apărut rubla Eminescu / Nicolae Dabija ; Prezentarea medaliilor , Alte medalii (neincluse la ilustrații) / Iulius Popa ; Bancnote , Sigilii , Insigne / Mihai C. V. Cornaci.

În filatelie : Univers de necuprins / Iurii Grecov ; Mihai Eminescu în filatelie / Lucian Belcea.

Fotografii, spectacole, filme : De la cutia magică la bronzul nemuririi , Fotografia primă , Fotografia a doua , Fotografia a treia , A patra-ultima-fotografie , Imaginile false , Imaginile adiacente , Pe scenă , De pe „scena lumii” pe „Binea” , Evocările / Victor Crăciun ; … nu numai Luceafărul poeziei noastre / Gheorghe Cincilei ; Eminescu din perspectivă teatrală / Valentina Tăzlăuanu ; Avem și noi un Moise al nostru / Ion Ungureanu ; Dorul de luceferi / Călin Căliman ; „Se clatin visătorii copaci de chiparos” / Larisa Ungureanu.

Ediții : Edițiile Maiorescu, o poveste fără sfârșit / Io C. Rogojanu ; De la manuscrie la ediția integrală / Dimitrie Vatamaniuc.
Nimbul Eminescu. Un veac și un deceniu de postumitate , Primul pătrar , Al doilea pătrar , Al treilea pătrar , Ultimul pătrar , Primul deceniu din al doilea veac de nemurire / Victor Crăciun.

Lucrarea este insoţită de numeroase pagini alb-negru şi color cu desene, fotografii si reproduceri de picturi inspirate de opera lui Eminescu.

Deschis, cu "o extraordinară închipuire infantilă", scria Călinescu, spre mitologiile lumilor vechi pe care le va fi studiat şi în cursurile lui Karl Richard Lepsius de la Universitatea berlineză, Eminescu a înţeles fără greş înrudirea adâncă a sculpturii cu arhitectura, cele două forme de artă indicându-i viitorului Poet căile de acces spre esenţa unor civilizaţii majore, spre credinţele acestora, acolo unde, iarăşi de foarte tânăr, 1-a condus frecventarea textelor lui Hegel şi în pofida unor păreri ce domnesc încă în eminescologie, acreditând despărţirea Poetului de gândirea marelui dialectician de la Iena, Heidelberg şi Berlin.
Aceste gânduri mi s-au iscat la citirea volumului de faţă, o preţioasă mărturie a interesului unor exegeţi din sfera istoriei artelor vizuale, a muzicii, a spectacolului pentru chipul în care Eminescu-omul şi opera sa au devenit, de mai bine de un secol încoace, obiectul atenţiei creatorilor moderni de la noi şi de aiurea. Înţelegem mai bine că însăşi structura monumentală a liricii şi a prozei lui Eminescu a făcut ca deopotrivă elita şi păturile largi ale societăţii româneşti să-l recepteze pe autorul Luceafărului ca pe un adevărat monument al lui însuşi, în veşmântul sculpturii, artă majoră întru redarea chipului şi universului eminescian. Dacă înfăţişarea reală a românului care a înflăcărat cel mai mult minţile şi sufletele românilor ne este cunoscută prin doar cele patru celebre fotografii de la Praga, Bucureşti, Iaşi şi Botoşani - expunând, parcă, traseul unei biografii -, busturile şi monumentele dedicate lui Eminescu alcătuiesc chipul ideal din cultura noastră.
De la Ion Georgescu - îndată după dispariţia Poetului - la Dimitrie Paciurea şi la Gheorghe Anghel în veacul nostru, un itinerar artistic secular ne indică ţinta simbolică a sculptorilor noştri cei mari pentru care Eminescu are valoare paradigmatică. Dacă macheta nepastrată a Monumentului Eminescu conceput de Paciurea în primul deceniu de după 1900 instituia imaginea apollinică a celui ce fusese până atunci asimilat destinului tragic, statuia lui Anghel din piaţa Ateneului Român este cea a lui Hyperion călcând huma lumii noastre, "drumeţ printre noi", cum simplu şi inspirat scria loan Alexandru...